Samuel KONYA

1845 - 1940
Farmacist. Chimist.Profesor universitar

Celebrul farmacist al Iașilor de altădată

 

Pe la începutul secolului XX, la intersecția străzilor Lăpușneanu și I. C. Brătianu, astăzi Bulevardul Independenței, se afla Farmacia Curții Regale „Frații Dr. Konya” care vindea „produse medicamentoase, după formule originale și vinațuri din propriile pivnițe – vin de quinquina (chinină) cu Malaga, vin digestiv cu pepsină, vin cu chinină de Cotnar, dentalină (esență pentru gură), pulbere vegetală pentru dinți”. Lista produselor era lungă pentru că frații Konya produceau medicamentele pe scară largă și le promovau intens prin anunțuri de mică publicitate. Samuel Konya nu era însă doar un farmacist competent și un comerciant abil, ci și un mare savant, respectat în lumea științifică a vremurilor.
Farmacistul, maghiar de origine a fost printre primii chimiști care au studiat apele minerale de Slănic Moldova, Breazu și Strunga. S-a implicat și în problema alimentării cu apă a orașului Iași – a făcut numeroase analize și rapoarte asupra apei de Prut, apei de la Timișești și apei de la Repedea. În final, Konya a optat pentru aducțiunea apei de la Timișești. „Cred că este de datoria nostră, a vechii Societăți de Medici și Naturaliști (SMN) să luăm în dezbatere această importantă chestiune de care depinde sănătatea populațiunii și salubritatea orșului. Consider că în acest loc copnsacrat științei, (…), fiecare dintre noi nu poate avea alt scop decât binele public”, scria profesorul Samuel Konya în raportul înaintat către SMN privind alimentarea cu apă potabilă a orașului.
Samuel Konya s-a născut la Brașov, dar a făcut studiile secundare la București, timp în care a fost ucenic la farmacia Lochman. Și-a continuat pregătirea la Universitatea din Viena, unde a devenit doctor în chimie și magistru în științele farmaceutice, la vârsta de 22 de ani. În 1872 se mută la Iași, unde deschide o farmacie și se integrează în viața științifică a orașului, devenind membru activ al Societății de Medici și Naturliști. Împreună cu profesorii săi de la Viena, Konya cercetează geneza și condițiile de emergență a izvoarelor de la Slănic Moldova. În 1881, Samuel Konya publică în limba română la Iași și în limba germană la Viena volumul „Cercetări și analize asupra apelor minerale de la Slănic“, susținând apele minerale din Moldova la Expoziția internațională de balneologie de la Frankfurt pe Main din acel an. Efectul terapeutic al apelor minerale de la Slănic a fost obiectul său de studiu ani la rând, timp în care a promovat intens dezvoltarea unei baze de terapie în localitatea băcăoană. A mai cercetat apele minerale de Bălţăteşti, Strunga, Breazu, Văiluţa, Repedea. Pentru apele de la Repedea, pe care le considera pure, cu gust plăcut, de calitatea celor care alimentează Viena, Konya recomanda să fie îmbuteliate. Era preocupat, în egală măsură și de calitatea apei potabile. Chimistul a studiat procedeele de filtrare și de analiză chimică, hidrologică și bacteorologică a apei potabile. Samuel Konya a acordat o atenție deosebită și sănătății publice. Prin seria de articole, publicate în Buletinul SMN – Noi cercetări asupra iodoformului gudronat, Chimia și fizica în raport cu igiena, Falsificarea vinurilor, Samuel Konya deschidea drumul pentru cercetări în domeniul Igienei alimentației. Konya și-a împărtășit vasta experiență studenților de la Universitatea din Iași cărora le-a predat chimia. De menționat este faptul este faptul că fratele lui Samuel, Karl era de asemenea un reputat chimist și farmacist. Acesta a ocupat funcția de farmacist șef al Epitropiei Spitalului ȚSf. SpiridonȚ, cercetările sale fiind orientate spre aplicațiile chimiei în medicină. Karl Konya a elaborat un Ghid practic de analiză a urinei pentru uzul medicilor, farmacișilor și chimiștilor, volum apărut și la Barcelona.

Seria de articole “143 pentru eternitate” face parte din proiectul “Eternity 143”, realizat de Societatea de Studii Istorice din România, în colaborare cu Asociația Culturală “AltIași”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (A.F.C.N.)

„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”