Localizare mormânt – parcela 7/I, rând 1, loc 8

Gheorghe GHIBĂNESCU

1864 – 1936
Istoric. Genealogist. Filolog.

Istoricul care a salvat multe documente medievale

Gh. Ghibănescu a fost unul dintre cei mai prolifici editori de documente medievale şi moderne moldoveneşti şi o personalitate a vieţii culturale ieşene interbelice.

S-a născut la 29 septembrie 1864, în satul Gugeşti, ţinutul Fălciu, azi ţinutul Vaslui. A crescut şi copilărit în Huşi, într-o familie de negustori sud-dunăreni. Între anii 1875 şi 1879 a urmat cursurile Seminarului inferior din Huşi şi, apoi, între 1879 şi 1882, a urmat Seminarul superior de la Socola din Iaşi. După absolvirea studiilor secundare, s-a înscris la Facultatea de Litere şi Filososfie a Universităţii din Iaşi. Începând cu anul 1885 a ocupat catedra de limbă română de la Şcoala Normală din Bârlad, unde şi-a început cariera de profesor, istoric şi publicist. În timpul petrecut la Bârlad, Gh. Ghibănescu a publicat două lucrări semnificative pentru activitatea sa viitoare: Originile Huşilor (1888) şi Grafia chirilică la români (1889).
În anul 1889 s-a transferat la Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi, unde a activat tot restul vieții. Pe lângă activitatea didactică, a desfășurat o bogată muncă de cercetare şi editare a izvoarelor istorice, ilustrându-se drept unul din cei mai importanți editori de documente medievale ai epocii. Meritul uriaș al travaliului său constă în faptul că a identificat în poduri, biserici, la instituții sau persoane private izvoare fundamentele ale istoriei românilor. În timp, unele dintre acestea au fost pierdute, astfel încât editarea lor de către Ghibănescu a constituit un gest salvator. A publicat singur colecţia Surete şi izvoade (25 vol.), Ispisoace şi zapise (12 vol.). A tipărit cea dintâi revistă istorică din Iaşi – Teodor Codrescu-, intitulată în memoria mentorului său. Gh. Ghibănescu a fondat împreună cu Sever Zotta, N.A. Bogdan, Mihai Costăchescu, Orest Tafrali cel dintâi Muzeul Municipal al oraşului Iaşi şi al organului său de presă Buletinul « Ioan Neculce », fiind pus sub direcţia sa. De asemenea, Gh. Ghibănescu a realizat scurte monografii despre bisericile din Iaşi, tipărite în seria de predici istorici-religioase. Pentru activitatea sa a fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1905. S-a stins din viaţă în ziua de 4 iulie 1936 şi a fost înhumat la cimitirul „Eternitatea” din Iaşi.

Seria de articole “143 pentru eternitate” face parte din proiectul “Eternity 143”, realizat de Societatea de Studii Istorice din România, în colaborare cu Asociația Culturală “AltIași”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (A.F.C.N.)

„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”