Localizare mormânt cimitirul Eternitatea -parcela 11/I, rand 1, cavoul familiei Poni

Radu CERNĂTESCU

 (1894 - 1958)
Chimist. Profesor universitar. Om politic. Academician.

Un savant strălucit și un muzician talentat

Urmând tradiția familiei, Radu Cernătescu a studiat chimia și a devenit cadru didactic al Universității ieșene la catedra de chimie analitică și mai târziu, decan al Facultății de Științe. Și-a îndreptat cercetările spre un domeniu aflat la granița cu biologia și medicina. A studiat PH-ul lichidului cefalo-rahidian, vitamina PP și a oferit o metodă a de doza alcoolul din sânge. Profesorul ieșean a fost membru al Acdemiei Române și președinte al filialei Iași, instituție la care mama sa era membru fondator.

Radu Cernătescu a fost nepotul lui Petru Poni, fiul surorii sale, Margareta Poni. A urmat studii liceale şi universitare la Iaşi, unde şi-a susţinut în 1920 şi teza de doctorat cu titlul “Legea lui Dalton aplicată la soluţii concentrate”. Din 1916, timp de aproape 40 de ani a predat studenților chimie analitică și chimie anorganică. În paralel, a făcut ample cercetări în diferite domenii –  chimie fizică, chimie anorganică, chimie analitică, electrochimie, biochimie, chimia combinaţiilor complexe. A continuat studiile unchiului său Petru Poni legate de apele minerale din România. În colaborare cu profesorul Ion Athanasiu, a realizat numeroase analize ale lacurilor, râurilor și izvorelor, importante pentru probleme de geologie legate de solul României.

Discuțiile cu renumitul medic Grigore T. Popa care îi era cumnat l-au îndemnat să cerceteze o serie de aplicații ale chimiei în medicină și biologie.  Radu Cernătescu a studiat vitamina PP, furnizând metoda de dozare a cantităţilor foarte mici, precum și acţiunea bacteriană in vitro a compuşilor pe baza de clor.

Dupa înfiinţarea Institutului de Chimie din Iaşi, a elaborat metodele de analiză polarografică a fierului, cuprului, plumbului şi zincului din minereurile complexe. Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în numeroase lucrari şi studii, între care: Nouvelle methode de dosage du cadmium (1923); Le potentiel des metaux dans les liquides purs (1924); Potassium et calcium dans le sang du pigeon apres resection et excitation electrique des nerfs de l’aile (1934); Sels simples et complexes des acides 5,5 diethyl et 5,5 phenylethyl barbiturique (1937); Sur le dosage de la phyridine dans ses combinaisons avec les sels metalliques (1937); Amines des Hydrosulfites de Cobalt et de Nickel bivalents (1943). În 1950 şi 1951 i-au apărut cele două volume ale Tratatului elementar de chimie anorganică.

Radu Cernătescu a fost membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din Ungaria și membru titular (12 august 1948) al Academiei Române. Radu Cernătescu a locuit în casa unchiului său. În camera sa de la Muzeul “Poni Cernătescu” se poate observa un pian și un patefon. Savantul mai avea o pasiune pe lângă chimie – muzica.

Seria de articole “143 pentru eternitate” face parte din proiectul “Eternity 143”, realizat de Societatea de Studii Istorice din România, în colaborare cu Asociația Culturală “AltIași”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (A.F.C.N.)

„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”