Localizare mormânt – parcela 1/II, rând 1, loc 11

Petre BRÂNZEI

(1916 - 1985)
Medic psihiatru. Profesor universitar.

Titanul psihiatriei româneşti

Născut la 28 noiembrie 1916 la Ţibăneşti (Iaşi), Petre Brânzei a absolvit Liceul „M. Kogălniceanu” în oraşul Vaslui. Alege cariera medicală, iar în anul 1943 fişa sa biografică notează următoarea poziţie: absolvent (magna cum laudae) al Facultăţii de Medicină din Iaşi, şi doctor în medicină şi chirurgie. Între anii 1939-1969 a fost medic intern, preparator, secundar, specialist în neurologie şi psihiatrie, asistent, medic primar, şef de lucrări, expert în psihiatrie judiciară, conferenţiar, doctor în ştiinţe medicale, director al Spitalului Socola, profesor titular, şeful Catedrei de Psihiatrie IMF Iaşi, fiecare treaptă fiind câştigată prin concurs. Din 1969 a fost membru al Comisiei permanente de învăţământ, cultură, sănătate, sport, muncă şi ocrotiri sociale a Consiliului popular al Judeţului Iaşi şi membru al Colegiului Medicilor.

Între anii 1968-1976 a funcţionat ca expert desemnat de OMS pentru sănătate mintală, determinând crearea la Iaşi a unei staţii pilot a OMS pentru studii de psihiatrie şi sănătate mintală. A fost membru al societăţilor ieşene de neurologie, psihiatrie şi endocrinologie, al Societăţii de Medici şi Naturalişti, de medicină balcanică şi de psihiatrie, membru în colegiul redacţional al Revistei de neurologie, psihiatrie şi neurochirurgie, vicepreşedinte al Asociaţiei Psihologilor din România, filiala Iaşi, şi al Editurii Medicale, membru al asociaţiilor internaţionale de psihologie aplicată, de neuro-psiho-endocrinologie, de prevenire a suicidului, a psihiatrilor americani, a psihiatrilor canadieni, membru al Colegiului mondial de medicină psihosomatică.

Activitatea sa meritorie în domeniul psihiatriei, a organizării sistemului de asistenţă psihiatrică şi a învăţământului medical a fost unanim recunoscută, profesorul Petre Brânzei fiind deţinătorul a 11 ordine, medalii şi diplome-de onoare şi jubiliare.

Cercetarea ştiinţifică a reprezentat o altă preocupare permanentă a sa. A fost autorul a peste 250 lucrări ştiinţifice, publicate în revista de mare audienţă, naţionale şi internaţionale, sau comunicate la întâlniri ştiinţifice de prestigiu. Din volumele şi monografiile de specialitate apărute enumerăm: „Itinerar psihiatric” (Ed. Spit. Junimea, 1975); „Relaţiile interdisciplinare ale psihiatriei” (Ed. Spit. Socola, 1975); „Psihoterapie integratoare” (Ed. Spit. Socola,1976); „Adaptarea şi integrarea în mediul industrial” (Ed. Spit. Socola, 1977); „Adolescenţă şi adaptare” (Ed. CCPI, Bucureşti, 1978); „Problematica medico-psiho-pedagogică a copilului şi adolescentului” (Ed. Spit. Socola, 1979); „Viitorul psihiatric” (Ed. Spit. Socola, 1980); „Psihiatrie” (în colaborare, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1981); „Elemente de semiologie psihiatrică” (în colaborare, Ed. IMF Iasi, 1982); „Elemente de semiologie psihiatrică şi psihodiagnostic” (în colaborare, Ed. Psihomnia, 1985).

În luna martie a anului 1986 a intrat în eternitate. Activitatea sa de cercetare ştiinţifică a fost ilustrată prin organizarea unor serii de conferinţe naţionale, cu participarea internaţională, sub genericul „Sănătate mintală şi psihiatrie socială”, precum şi publicarea unor volume de referinţă. Deschiderea internaţională, oferită de aceste conferinţe naţionale, şi activitatea ştiinţifică a şcolii de psihiatrie de la Socola, sub coordonarea profesorului Petre Brânzei, stau la baza interesului şi a colaborării unor personalităţi recunoscute ale lumii medicale: L.O. Kaprio (Copenhaga), J.U. Hannibal (Copenhaga), B. Brown (Maryland), N. Brill (Los Angeles), J. Titeca (Bruxelles), E. Seidler (Freiburg), Cl. Beil (Paris), P.C. Garnham (Londra), P. Deniker (Paris), Ph. Caille (Oslo), A. Gambarini (Bologna).

Modernizarea învăţământului psihiatric reprezintă o altă importantă latură a prodigioasei activităţi didactice a profesorului Brânzei, atât în învăţământul universitar şi în formarea specialiştilor, cât şi în munca cotidiană, de perfecţionare şi conducere de doctorat. A format astfel, generaţii de psihiatrii, foştii săi elevi şi doctoranzi devenind, la rândul lor, nume de referinţă în medicina românească. Manualele şi cărţile sale reprezintă şi astăzi modele şi surse de învăţare şi înţelegere în psihiatrie, disciplină abordată modern, în complexitatea sa psiho-socială.

Fundamentarea ştiinţifică a cercetării, asistenţei şi învăţământului psihiatric este conferită de valenţele euristice, teoretice, practice, ale conceptului bio-psiho-social, argumentat şi dezvoltat de P. Brânzei în spiritul tradiţional determinist-ştiinţific al şcolii de la Socola şi al psihologiei naţionale. Recunoaşterea meritelor sale ştiinţifice este demonstrată şi prin calitatea de membru al unor societăţi ştiinţifice internaţionale: Société Medico-Psychologique (Franţa), Société de Medicine Mentale (Belgia), Collège International de Medicine Psychosomatique, Association Internationale de Prevention du Suicide, Société Internationale de Neuropsychopharmacologie, Association Française de Psychiatrie et Psychopathologie Sociale, Associatio des Psychiatres Américains, Association Mondiale de Psychitrie Sociale.

Relaţiile profesorului Brânzei au făcut posibilă şi efectuarea unor schimburi de experienţă în străinătate de către colaboratorii şi elevii săi. În acest mod, psihiatria ieşeană şi psihiatria românească, în general, au confirmat aspiraţia unei integrări la nivel internaţional. Departe însă ca aceste date să poată cuprinde viaţa şi activitatea profesorului şi omului Petre Brânzei! Şi poate cea mai reală caracterizare a primit-o din partea studenţilor şi elevilor săi, cei care, la absolvirea facultăţii, l-au înobilat ca decan al promoţiei, considerându-l “Luceafărul psihiatriei româneşti”.

Continuarea dezvoltării asistenţei psihiatrice, a cercetării şi învăţământului rămâne o datorie pentru discipoli, aşa cum şi Petre Brânzei a transformat în datorie continuarea tradiţiei şcolii de psihiatrie de la Socola, ilustrată de Al. Brăescu, C.I. Parhon sau L. Ballif. Elevii şi discipolii săi sunt chemaţi să reconsidere trecutul şi să privească în viitor, reînodând cursul unei experienţe care, azi, ne onorează.(V. Chiriţă)

Seria de articole “143 pentru eternitate” face parte din proiectul “Eternity 143”, realizat de Societatea de Studii Istorice din România, în colaborare cu Asociația Culturală “AltIași”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (A.F.C.N.)

„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”